Cloaking
Există multe tehnici de poziționare în motoarele de căutare, dar putem face distincția între cele bune sau atente, incluse în „White Hat SEO”, și practicile periculoase sau rele cunoscute ca „Black Hat SEO”. Totul depinde de cât de transparenți și etici suntem ca profesioniști SEO pe site-ul nostru atunci când interacționăm cu motorul de căutare. Astăzi, algoritmul Google este din ce în ce mai sofisticat și este tot mai greu de păcălit, așa că anumite tehnici mai puțin etice vor cădea în desuetudine.
Una dintre ele este cunoscută ca cloaking și a avut „boom-ul” său cu mulți ani în urmă. Acum este abia folosită, dar este esențial să o înțelegem pentru a ne asigura că nu este prezentă pe niciunul dintre site-urile pe care le gestionăm.
Ce este cloaking-ul în SEO?
Cloaking-ul este o tehnică de ascundere, al cărei nume provine din engleză și înseamnă „a acoperi”, și constă în afișarea unui conținut diferit de pe același site utilizatorului și lui Googlebot atunci când aceștia fac o cerere către server pentru conținutul site-ului pe care îl vizitează.
Această tehnică aparține binecunoscutului Black Hat SEO, sau setului de tehnici și strategii înșelătoare și neetice menite să îmbunătățească poziționarea unui site prin păcălirea Google.
Cum decurge procesul de crawling?
Pentru a înțelege cum funcționează strategia de cloaking, trebuie să știm cum decurge procesul de crawling al boților. Procesul de crawling și indexare este realizat de păianjeni (spiders) însărcinați cu recunoașterea site-urilor. Păianjenul Google este cunoscut ca Googlebot, împreună cu cele două versiuni diferite ale sale, deepbot și freshbot. Primul este însărcinat să urmărească temeinic toate link-urile conținute în conținutul unui site și să viziteze site-ul. Al doilea este însărcinat să caute conținut nou pe web.
Care sunt originile sale?
Originile cloaking-ului pot fi urmărite până la site-urile cu conținut video, grafic sau de animație care au o dificultate mai mare de a se poziționa în rezultatele căutării, iar această tehnică ajută la compensarea acestui dezavantaj. Se întâmplă atunci ca crawler-ului să i se afișeze o pagină plină de conținut care descrie conținutul imaginilor sau al videoclipului, din cauza vitezei de procesare pe care o au boții.
Cum funcționează procesul de cloaking?
Scopul acestei tehnici este de a păcăli motoarele de căutare pentru a îmbunătăți poziționarea unui site în rezultatele căutării. Este neetică deoarece conținutul afișat utilizatorului este de obicei conținut pornografic sau de jocuri de noroc (cum ar fi un cazinou), în timp ce roboților Google li se afișează un conținut foarte diferit.
În general, este realizată prin două tehnici diferite:
Livrare pe baza numelui agentului: accesul la un site se face printr-un „user agent” care poate varia de la o persoană fizică la un bot. Din această cauză, serverul poate ajusta conținutul de afișat în funcție de tipul de user agent. Cloaking-ul apare atunci când este livrat conținut diferit în funcție de tipul de utilizator care vizitează site-ul.
Cu ceva timp în urmă, folosind plugin-ul „User agent switcher”, puteai naviga pagina cu user agent-ul lui Googlebot. Acest lucru este foarte util pentru a verifica dacă există diferențe între conținutul afișat utilizatorului sau boților.
Livrare pe bază de IP: Când livrarea conținutului unui site ține cont de adresa IP de la care se face interogarea.
Această tehnică este realizată prin modificarea fișierului .htaccess. De exemplu, serverul Apache are un modul numit „mod_rewrite” care permite această modificare.
Există mai multe tehnici de cloaking?
Unele tehnici nu sunt strict cloaking, dar ascund sau îngreunează crawling-ul conținutului de către boți. Ele pot fi considerate cloaking:
-
Text ascuns sau invizibil: Este folosit pentru a include mai multe cuvinte-cheie și informații suplimentare ascunse de utilizator. Aceste informații sunt „mascate” cu aceeași culoare ca cea de fundal a paginii.
-
Site-uri Flash: După cum știi, folosirea flash-ului nu este recomandată în ghidurile de recomandări SEO. Motoarele de căutare nu pot citi conținutul și, prin urmare, nu îl pot poziționa.
-
E-mail: Apare atunci când nici numele, nici adresa de e-mail a expeditorului nu sunt specificate și, prin urmare, nu se știe cine trimite e-mailul.
-
Site-uri cu mult HTML: Un SEO bun recomandă un raport html/text ridicat care ajută la poziționarea paginilor în motorul de căutare. Dar dacă nu este cazul, va exista puțin text, iar raportul va fi scăzut. Pentru a contracara acest lucru și a evita o reproiectare, s-a folosit tehnica de cloaking.
-
Galerie de imagini: Pentru a compensa imaginile, administratorii de site includeau cuvinte-cheie care să ajute la poziționare.
-
Geolocalizare: Constă în afișarea unor pagini diferite în funcție de locație. Aceasta este o tactică actuală, întrucât multe site-uri fac acest lucru afișând conținut diferit în funcție de țară, de exemplu. Dar devine o tehnică malițioasă dacă se afișează conținut diferit în funcție de utilizator sau bot.
-
Cu CSS și JavaScript: Întrucât Google nu poate interpreta JavaScript, în site pot fi introduse cuvinte-cheie și link-uri. Printr-o funcție, se poate programa astfel încât acestea să nu deranjeze navigarea utilizatorului și să iasă în evidență ca importanță doar prin titluri H pentru Google.
-
Redirecționări: Prin redirecționări, îl trimit pe utilizatorul care dă clic pe un rezultat al căutării către un site diferit. Acest lucru poate fi verificat ușor cu plugin-ul „Redirect path”. În prezent, este o tehnică de spam care încă este folosită pentru a înșela și a oferi conținut controversat.
-
Cea mai recentă tehnică poate fi considerată în urma dezvoltării SPA-urilor (Single Page Applications), întrucât aceste pagini sunt dezvoltate cu JavaScript, iar dificultatea de randare pe care aceasta o implică pentru Google poate fi interpretată de motorul de căutare ca o tentativă de înșelăciune. Cu plugin-ul „Lighthouse” putem observa procesul de randare al unui site în consolă și vedea cum reușește browserul să proceseze site-ul, precum și genera un raport complet cu recomandări de îmbunătățiri și oportunități.
Perspectiva cloaking-ului în 2020
Această practică este învechită și poți fi sever penalizat de Google dacă o folosești astăzi. Deși cu ani în urmă puteai păcăli motorul de căutare, în zilele noastre este aproape imposibil din cauza tuturor actualizărilor de algoritm care fac din Google un motor de căutare mai natural și mai etic, axat pe utilizatori și pe oferirea de rezultate de căutare de calitate, concentrate pe intenția de căutare.
Practicile Black Hat SEO sunt urmărite și penalizate de echipa de webspam însărcinată cu penalizarea site-urilor care le folosesc, ajungând chiar până la a face un întreg site să dispară din rezultatele căutării. Prin urmare, această tehnică are rezultate complet efemere.
Surse consultate:
-
Cyberclick:* „Ce este cloaking-ul?”*
-
Luis Villanueva: „Ce este cloaking-ul?”
-
Ionos: „Ce este cloaking-ul și de ce ar trebui să îl eviți?”
-
We live security: „Ce este cloaking-ul?”
-
Iebschool: „Ce este ascunderea sau cloaking-ul SEO?”
-
Sistrix: „Ce este cloaking-ul?”
-
Catchupdates: „Ce este cloaking-ul în SEO și ar trebui să faci cloaking?”
-
Search Engine Journal: „Ce este cloaking-ul și este tot cloaking-ul rău?”
Autor: David Kaufmann
I've spent the last 10+ years completely obsessed with SEO — and honestly, I wouldn't have it any other way.
My career hit a new level when I worked as a senior SEO specialist for Chess.com — one of the top 100 most visited websites on the entire internet. Operating at that scale, across millions of pages, dozens of languages, and one of the most competitive SERPs out there, taught me things no course or certification ever could. That experience changed my perspective on what great SEO really looks like — and it became the foundation for everything I've built since.
From that experience, I founded SEO Alive — an agency for brands that are serious about organic growth. We're not here to sell dashboards and monthly reports. We're here to build strategies that actually move the needle, combining the best of classical SEO with the exciting new world of Generative Engine Optimization (GEO) — making sure your brand shows up not just in Google's blue links, but inside the AI-generated answers that ChatGPT, Perplexity, and Google AI Overviews are delivering to millions of people every single day.
And because I couldn't find a tool that handled both of those worlds properly, I built one myself — SEOcrawl, an enterprise SEO intelligence platform that brings together rankings, technical audits, backlink monitoring, crawl health, and AI brand visibility tracking all in one place. It's the platform I always wished existed.
Descoperă mai mult conținut de la acest autor
